Ce învăţăm

În lucru.
Acesta este un post pe care-l voi completa şi îl voi rescrie în permanenţă.
Motivul: chestiunile sunt complexe şi este extrem de mult de discutat şi de cercetat pe această temă.
Orice ajutor este binevenit. Orice idee va fi luată în considerare. Aştept comentariile dumneavoastră.

Toate schimbările care s-au făcut până acum în sistemul de învăţământ sunt lipsite de substanţă. Să hotărăşti cine numeşte inspectorul general, sau să muţi clasa a IX-a de la liceu la gimnaziu, nu sunt schimbări de esenţă. Sunt doar măsuri administrative.
În 20 de ani de reformă nu s-a schimbat mai nimic în chestiunea esenţială: ce şi cum se face la clasă?

Ce vrem?
Nu vom reuşi să schimbăm în bine sistemul de învăţământ decât dacă vom răspunde foarte serios la întrebarea din titlu: ce vrem să facem? Unde vrem să ajungem? Care este finalitatea procesului instructiv educativ?
Într-o epocă de curând aproape apusă, ştiam ce vrem să construim: omul nou! Acuma… nu prea mai ştim.
Putem să ne dumirim o ţâră, dacă studiem recomandările Cosiliului Europei şi ale Parlamentului European, făcute în 2006 de câţiva oameni deştepţi, demersul lor făcând parte din Strategia Lisabona.
Personal cred că aceste recomandări sunt un bun punct de plecare. Asta nu înseamnă că nu mai sunt întrebări care aşteaptă răspuns. Imediat voi detalia.

Ce nu se face la şcoală?

Mi-ar plăcea dacă în rândurile care urmează, vom găsi măcar câteva materii/obiecte de studiu, care nu se studiază în acest moment la şcoală, dar ne-ar prinde bine învăţăturile din aceste domenii. Le iau într-o ordine oarecare şi aştept completări şi voi aduce completări.

Sănătate Ne rugăm la Dumnezeu să ne dea sănătate, dar de îngrijit ştim s-o îngrijim? Oare nu ne-ar prinde bine dacă am avea măcat câteva cunoştinţe de medicină? Măcar atât cât să dăm un prim ajutor, sau să ştim când să luăm antibiotice şi când nu. Măcar atât cât să ştim cum să ne conservăm sănătatea. Ce este grav din punct de vedere al sănătăţii şi ce nu.
Medicii vor şti cu siguranţă să facă nişte manuale care să-i ajute în munca lor de mai târziu cu pacienţii.
Medicina de prevenţie capătă în ultimii ani importanţă tot mai mare. Ar fi bine dacă şcoala ar da o mână de ajutor.
N-ar strica mai multă educaţie în privinţa igienei!
Dar despre sănătatea mintală n-ar trebui să ştim mai multe? Depresiile sunt astăzi la ordinea zilei. Un studiu făcut pe profesorii din Franţa arăta că aproximativ o treime dintre cadrele didactice au fost cel puţin o dată la psihiatru şi încă o treime ar fi trebuit să se ducă şi nu s-au dus!

Legislaţie

Film Cei mai mulţi cetăţeni ai secolului nostru se uită la cel puţin un film pe zi. Şi citesc o carte pe an (sau mai puţin). De ce despre literatură învăţăm atât de mult şi despre filme absolut nimic? Poate că ar trebui să învăţăm mai multe, despre cum se face, dar şi despre cum să ne uităm la un film. Cu siguranţă că în felul acesta telenovelele vor regresa în audientă. Filmul este o artă complexă, se pot umple 4 manuale (câte unul pentru fiecare clasă de liceu).

Educaţie tehnologică
Aici e foarte mult de spus. Trăim într-o lume din ce în ce mai tehnologizată. Cum să ne descurcăm cu toate dispozitivele, aparatele, sau chiar jucăriile care ne înconjoară? Care încep să ne sufoce. Copiii au o abilitate fantastică în a deprinde mânuirea acestora. Cum o speculăm?

Muzică Ascultăm radioul zilnic şi suntem asaltaţi cu un singur tip de muzică: cel care este pe plac DJ-ilor. Cultură muzicală în şcoală… aproape nu se face. Cred că elevii ar trebui să afle că există mai multe feluri de muzică, nu numai cel pe care îl ascultă ei. Mai există şi altceva în afară de muzica de oale, aia „ştuţ-ştuţ-ştuţ”. Mai există şi altceva în afară de manele. Mai există şi altă muzică în afară de rap. Sau de rock. Apropo de rock: câţi rockeri cunosc istoria rockului şi multitudinea de curente rock?
Cred că orele de muzică ar trebui să-i înveţe pe copiii noştri să iubească şi folclorul. Suntem un popor dăruit de dumnezeu cu un folclor minunat. Nu-i păcat să nu-l cunoaştem?
Mozart se ascultă de peste 200 de ani. Credeţi că muzica formaţiei Trei Sud Est va fi ascultată măcar 10 ani după ce se desfiinţează?

Istoria religiilor şi cultură religioasă Terminăm şcoala şi habar n-avem despre marile religii. Creştinismul nu este numai ortodoxie. În lume mai sunt şi alte religii în afară de creştinism. În numele acestor religii se duc războaie care reconfigurează lumea modernă şi reaşează relaţiile internaţionale. Se schimbă cursul istoriei. Religiile determină mentalităţi şi comportamente. Cum poţi să te numeşti „om cu şcoală” fără să ştii nimic despre ideile fundamentale ale Islamului? Dar despre Hinduism şi Budism? Dar despre conflictul dintre Creştinism şi Iudaism sau Islam?
Cât de bine ne-ar prinde să aflăm diferenţa dintre curentele religioase, dintre diferite confesiuni. Care este diferenţa dintre religia reformată şi cea luterană? Dar dintre baptişti şi adventişti?
Dumnezeule mare, câte sunt de spus aici!

Educaţie fizică şi dans

Educaţie pentru familie şi cuplu Cum se creşte un copil? Ca să conduci o maşină îţi trebuie carnet. Mai nou, îţi trebuie „carnet european” şi ca să „conduci” computerul. Dar ca să creşti un copil, cine te învaţă? Cine-ţi dă „carnetul de părinte”?
Parcă şi despre şantajul sentimental ar trebui să ştim mai mult.
Dar despre capcanele dragostei cine ne învaţă?  Cred că a trecut vremea când aflai aceste lucruri din literatură. Nu pentru că ar trebui să citim mai puţin, ci pentru că acele cunoştinte, transmise prin literatură, sunt în bună măsură false sau depăşite!

Alimentaţie Mâncăm zilnic. De vreo 3 ori pe zi. Ce este bine să mâncăm şi ce nu? Cum să gătim? Sunt convins că ne-ar prinde bine să avem cunoştinţe despre bucătărie şi gătitul sănătos, fie că suntem fete sau băieţi.

Inteligenţa emoţională

Dezvoltarea creativităţii (Gândirea laterală)

Lucrul manual – un studiu comparativ făcut în Statele Unite şi în Europa de Est, arată că un american mediu asamblează un cuier, folosindu-se de indicaţiile din pachet, de două ori mai repede decât un est-european!

Gândirea ştiinţifică

Kenneth G. Wilson, laureat al premiului Nobel pentru fizica in 1988, a fost membru al OSU PER Group, pana in 2002.

Competente cheie – Lisabona 2000

Introducere
Dezvoltarea tehnologică din ultimele decenii precum si fenomenul  globalizării  au determinat  instituţii si specialişti din întreaga  lume să caute  competenţele de care are nevoie orice cetăţean al Planetei  pentru a se integra cu succes in viata sociala intr-o „economie bazata pe cunoaştere care sa  asigure  dezvoltarea economica, slujbe mai bune si  o mai mare coeziune sociala”.
Această cercetare a fost  începută şi pe continentul european mai ales după ce Consiliul European de la  Lisabona din 2000 a recunoscut  educaţia , instruirea si încadrarea intr-un loc  de muncă ca parte integrantă a politicilor economice şi sociale  necesare  transformării economiei Europei  in cea mai dinamică economie  bazată pe cunoaştere.
Au fost constituite mai multe comisii care au avut rolul sa elaboreze un Cadru European care sa definească „noile competenţe de baza” . Acest cadru trebuia sa se refere la Tehnologia Informaţiei si Comunicaţiilor, la cultura tehnologică, limbi străine, antreprenoriat şi  abilităţi sociale2.
Activitatea  grupului de lucru pentru competenţe cheie a început in 2001 având ca obiective principale  identificarea  „noilor deprinderi” şi „cum” aceste deprinderi  pot fi integrate mai bine in programa şcolară şi apoi menţinute  şi învăţate de-a lungul vieţii. In cadrul acestei cercetări s-a pus un accent deosebit  pe grupurile dezavantajate, cele cu nevoi specifice, abandon şcolar şi educaţia adulţilor.
In acest context termenul de „competenţă” se referă  la obţinerea „unui grad de integrare intre capabilităţi  şi obiectivele sociale mai largi de care are nevoie fiecare individ”. Studiul Eurydice3  consideră competenţele cheie vitale pentru participarea  cu succes  la viaţa socială. Multe dintre aceste competenţe  sunt definite ca generice sau transversale. Acestea  trebuie să conducă la un management mai eficient al parcursului educaţional al fiecărui individ, comunicarea şi relaţiile  sociale si interpersonale şi să reflecte  trecerea accentului de la predare la învăţare.
In Raportul de progres al Grupului de lucru B, din 2003, au fost stabilite 8 domenii ale competenţelor cheie.
Termenul de competenţe se referă la o combinaţie de deprinderi, cunoştinţe, aptitudini şi atitudini şi includ disponibilitatea de a învăţa  in completarea la „a şti cum”.
Astfel competenţele cheie cuprind  trei aspecte  ale vieţii:
a. împlinirea personală  şi dezvoltarea de-a lungul vieţii (capital cultural): competenţele cheie trebuie  sa dea  posibilitatea oamenilor să-si urmeze obiectivele individuale in viaţă, conduşi de interesele personale, aspiraţii si dorinţa de a continua învăţarea pe tot parcursul vieţii;
b. cetăţenia activă şi incluziunea (capital social): competenţele cheie  trebuie sa le permită indivizilor sa participe  in societate in calitate de cetăţeni activi;
c. angajarea intr-un loc de munca ( capital uman): capacitatea fiecărei persoane  de a obţine o slujba decenta pe piaţa forţei de  muncă.
O caracteristică scoasa in evidenţă de Grupul de lucru  se referă la faptul că aceste competenţe trebuie adaptate  la cadrul  social, lingvistic şi cultural al indivizilor.
Pentru a veni in sprijinul persoanelor interesate,  in ceea ce urmează vom face o prezentare generală a competenţele cheie aşa cum au fost descrise in documentul elaborat de Grupul de lucru B al Comisiei Europene „Competenţele  cheie pentru Educaţia pe tot parcursul vieţii, Cadru european de referinţă, Noiembrie 2004”

DEFINITIE:
Competenţele cheie reprezintă un pachet multifuncţional, transferabil de cunoştinţe, abilitaţi şi atitudini  de care au nevoie toţi indivizii pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, incluziunea socială şi găsirea unui loc de muncă. Acestea trebuie sa se fi dezvoltat la sfârşitul educaţiei obligatorii şi trebuie să acţioneze ca fundament pentru învăţare ca parte a educaţiei pe tot parcursul vieţii.

Cele opt domenii ale Competenţelor cheie  sunt:
1. Comunicarea în limba maternă
2. Comunicare in limbi straine
3. Competente in matematica si competente elementare in stiinte si tehnologie
4. Competente in utilizare a noilor tehnologii informationale si de comunicatie
5. Competente pentru a invata sa inveti
6. Competente de relationare interpersonala si competente civice
7. Spirit de initiativa si antreprenoriat
8. Sensibilizare culturala si exprimare artistica

Definiţii:
Aptitudini si competente lingvistice (in limba materna):

• capacitatea de a comunica in scris si verbal, de a intelege si a-i face pe altii sa inteleaga diferite mesaje in situatii variate
• capacitatea de a citi si intelege diferite texte adoptand strategia potrivita scopului citirii (informare / instruire / de placere) si diferitelor tipuri de text
• capacitatea de a scrie texte pentru o varietate de scopuri; monitorizarea procesului de scriere, de la „draft” pana la „bun de tipar”
• capacitatea de a distinge informatia relevanta de cea nerelevanta
• capacitatea de a-ti formula propriile argumente intr-o maniera convingatoare si a lua in consideratie alte puncte de vedere experimate atat verbal cat si in scris

Aptitudini si competente lingvistice (in limbi straine):

• capacitatea de a comunica in scris si verbal, de a intelege si a-i face pe altii sa inteleaga diferite mesaje in situatii variate
• capacitata de a initia si sustine conversatii pe subiecte familiare
• capacitatea de a citi si intelege texte scrise de nespecialisti intr-o gama variata de subiecte sau texte specializate intr-un domeniu familiar
• capacitatea de a utiliza elemente ajutatoare (diagrame, harti, notite) pentru a intelege sau produce texte scrise sau mesaje verbale (conversatii, instructiuni, interviuri, discursuri)

Aptitudini si competente matematice:

• capacitatea de a urmari si evalua argumentele oferite de ceilalti si de a descoperi ideile de baza in aceste argumente
• capacitatea de a gandi si rationa matematic, de a intelege si utiliza diferite reprezentari ale obiectelor, fenomenelor si situatiilor matematice
• capacitatea de a distinge intre concepte matematice (de exemplu: distictia intre afirmatie si supozitie)
• capacitatea de a utiliza elemente si instrumente ajutatoare (inclusiv tehnologii informationale)

Aptitudini si competente stiintifice si tehnologice:

• capacitatea de a utiliza si manipula instrumente tehnologice
• capacitatea de a recunoaste trasaturile esentiale ale fenomenelor studiate
• capacitatea de a comunica concluziile si rationamentele care au stat la baza acestora

Aptitudini si competente de invatare (learning to learn):

• capacitatea de a aloca timp invatatului
• autonomie, disciplina, perseverenta in procesul de invatare
• capacitatea de concentrare pe termen scurt si pe termen lung
• capacitatea de a reflecta critic asupra obiectului si scopului invatarii
• capacitatea de a comunica, ca parte de procesului de invatare, utilizand mijloacele potrivite (intonatie, gestica, mimica etc.)

Aptitudini si competente civice, interpersonale, interculturale si sociale:

• capacitatea de a manifesta solidaritate in a rezolva problemele care afecteaza comunitatea locala sau comunitatea larga
• capacitatea de a relationa eficient cu institutii din domeniul public
• capacitatea de a profita de oportunitatile oferite de UE
• capacitatea de a comunica constructiv in situatii sociale diferite (a tolera alte puncte de vedere, a constientiza responsabilitatea individuala si colectiva)
• capacitatea de a crea incredere si empatie in alti indivizi
• capacitatea de a separa intre viata personala si cea profesionala
• capacitatea de a constientiza si intelege identitatea culturala nationala in interactiune cu identitatea culturala a Europei si a restului lumii
• capacitatea de a observa si intelege puncte de vedere care tin de contexte culturale diferite

Aptitudini si competente antreprenoriale:

• capacitatea de a elabora si implementa un proiect
• capacitatea de a lucra in mod cooperant si flexibil in cadrul unei echipe
• capacitatea de initiativa si capacitatea de a raspunde pozitiv la schimbari
• abilitatea de a-ti identifica punctele slabe si punctele forte
• capacitatea de a evalua si a-ti asuma riscuri in diverse situatii

Aptitudini si competente de exprimare culturala:

• capacitatea de a te exprima artistic printr-o gama variata de mijloace media, in concordanta cu abilitatile individuale
• capacitatea de a aprecia si a te bucura de arta diferitelor culturi
• capacitatea de a identifica oportunitati economice si de le utiliza in cadrul activitatilor culturale
• capacitatea de a-ti manifesta creativitatea si a-ti exprima punctele de vedere fata de ceilalti