Ce învăţăm

Posted: 18 Septembrie 2010 in Uncategorized

În lucru.
Acesta este un post pe care-l voi completa şi îl voi rescrie în permanenţă.
Motivul: chestiunile sunt complexe şi este extrem de mult de discutat şi de cercetat pe această temă.
Orice ajutor este binevenit. Orice idee va fi luată în considerare. Aştept comentariile dumneavoastră.

Toate schimbările care s-au făcut până acum în sistemul de învăţământ sunt lipsite de substanţă. Să hotărăşti cine numeşte inspectorul general, sau să muţi clasa a IX-a de la liceu la gimnaziu, nu sunt schimbări de esenţă. Sunt doar măsuri administrative.
În 20 de ani de reformă nu s-a schimbat mai nimic în chestiunea esenţială: ce şi cum se face la clasă?

Ce vrem?
Nu vom reuşi să schimbăm în bine sistemul de învăţământ decât dacă vom răspunde foarte serios la întrebarea din titlu: ce vrem să facem? Unde vrem să ajungem? Care este finalitatea procesului instructiv educativ?
Într-o epocă de curând aproape apusă, ştiam ce vrem să construim: omul nou! Acuma… nu prea mai ştim.
Putem să ne dumirim o ţâră, dacă studiem recomandările Cosiliului Europei şi ale Parlamentului European, făcute în 2006 de câţiva oameni deştepţi, demersul lor făcând parte din Strategia Lisabona.
Personal cred că aceste recomandări sunt un bun punct de plecare. Asta nu înseamnă că nu mai sunt întrebări care aşteaptă răspuns. Imediat voi detalia.

Ce nu se face la şcoală?

Mi-ar plăcea dacă în rândurile care urmează, vom găsi măcar câteva materii/obiecte de studiu, care nu se studiază în acest moment la şcoală, dar ne-ar prinde bine învăţăturile din aceste domenii. Le iau într-o ordine oarecare şi aştept completări şi voi aduce completări.

Sănătate Ne rugăm la Dumnezeu să ne dea sănătate, dar de îngrijit ştim s-o îngrijim? Oare nu ne-ar prinde bine dacă am avea măcat câteva cunoştinţe de medicină? Măcar atât cât să dăm un prim ajutor, sau să ştim când să luăm antibiotice şi când nu. Măcar atât cât să ştim cum să ne conservăm sănătatea. Ce este grav din punct de vedere al sănătăţii şi ce nu.
Medicii vor şti cu siguranţă să facă nişte manuale care să-i ajute în munca lor de mai târziu cu pacienţii.
Medicina de prevenţie capătă în ultimii ani importanţă tot mai mare. Ar fi bine dacă şcoala ar da o mână de ajutor.
N-ar strica mai multă educaţie în privinţa igienei!
Dar despre sănătatea mintală n-ar trebui să ştim mai multe? Depresiile sunt astăzi la ordinea zilei. Un studiu făcut pe profesorii din Franţa arăta că aproximativ o treime dintre cadrele didactice au fost cel puţin o dată la psihiatru şi încă o treime ar fi trebuit să se ducă şi nu s-au dus!

Legislaţie

Film Cei mai mulţi cetăţeni ai secolului nostru se uită la cel puţin un film pe zi. Şi citesc o carte pe an (sau mai puţin). De ce despre literatură învăţăm atât de mult şi despre filme absolut nimic? Poate că ar trebui să învăţăm mai multe, despre cum se face, dar şi despre cum să ne uităm la un film. Cu siguranţă că în felul acesta telenovelele vor regresa în audientă. Filmul este o artă complexă, se pot umple 4 manuale (câte unul pentru fiecare clasă de liceu).

Educaţie tehnologică
Aici e foarte mult de spus. Trăim într-o lume din ce în ce mai tehnologizată. Cum să ne descurcăm cu toate dispozitivele, aparatele, sau chiar jucăriile care ne înconjoară? Care încep să ne sufoce. Copiii au o abilitate fantastică în a deprinde mânuirea acestora. Cum o speculăm?

Muzică Ascultăm radioul zilnic şi suntem asaltaţi cu un singur tip de muzică: cel care este pe plac DJ-ilor. Cultură muzicală în şcoală… aproape nu se face. Cred că elevii ar trebui să afle că există mai multe feluri de muzică, nu numai cel pe care îl ascultă ei. Mai există şi altceva în afară de muzica de oale, aia „ştuţ-ştuţ-ştuţ”. Mai există şi altceva în afară de manele. Mai există şi altă muzică în afară de rap. Sau de rock. Apropo de rock: câţi rockeri cunosc istoria rockului şi multitudinea de curente rock?
Cred că orele de muzică ar trebui să-i înveţe pe copiii noştri să iubească şi folclorul. Suntem un popor dăruit de dumnezeu cu un folclor minunat. Nu-i păcat să nu-l cunoaştem?
Mozart se ascultă de peste 200 de ani. Credeţi că muzica formaţiei Trei Sud Est va fi ascultată măcar 10 ani după ce se desfiinţează?

Istoria religiilor şi cultură religioasă Terminăm şcoala şi habar n-avem despre marile religii. Creştinismul nu este numai ortodoxie. În lume mai sunt şi alte religii în afară de creştinism. În numele acestor religii se duc războaie care reconfigurează lumea modernă şi reaşează relaţiile internaţionale. Se schimbă cursul istoriei. Religiile determină mentalităţi şi comportamente. Cum poţi să te numeşti „om cu şcoală” fără să ştii nimic despre ideile fundamentale ale Islamului? Dar despre Hinduism şi Budism? Dar despre conflictul dintre Creştinism şi Iudaism sau Islam?
Cât de bine ne-ar prinde să aflăm diferenţa dintre curentele religioase, dintre diferite confesiuni. Care este diferenţa dintre religia reformată şi cea luterană? Dar dintre baptişti şi adventişti?
Dumnezeule mare, câte sunt de spus aici!

Educaţie fizică şi dans

Educaţie pentru familie şi cuplu Cum se creşte un copil? Ca să conduci o maşină îţi trebuie carnet. Mai nou, îţi trebuie „carnet european” şi ca să „conduci” computerul. Dar ca să creşti un copil, cine te învaţă? Cine-ţi dă „carnetul de părinte”?
Parcă şi despre şantajul sentimental ar trebui să ştim mai mult.
Dar despre capcanele dragostei cine ne învaţă?  Cred că a trecut vremea când aflai aceste lucruri din literatură. Nu pentru că ar trebui să citim mai puţin, ci pentru că acele cunoştinte, transmise prin literatură, sunt în bună măsură false sau depăşite!

Alimentaţie Mâncăm zilnic. De vreo 3 ori pe zi. Ce este bine să mâncăm şi ce nu? Cum să gătim? Sunt convins că ne-ar prinde bine să avem cunoştinţe despre bucătărie şi gătitul sănătos, fie că suntem fete sau băieţi.

Inteligenţa emoţională

Dezvoltarea creativităţii (Gândirea laterală)

Lucrul manual – un studiu comparativ făcut în Statele Unite şi în Europa de Est, arată că un american mediu asamblează un cuier, folosindu-se de indicaţiile din pachet, de două ori mai repede decât un est-european!

Gândirea ştiinţifică

Kenneth G. Wilson, laureat al premiului Nobel pentru fizica in 1988, a fost membru al OSU PER Group, pana in 2002.

Comentarii
  1. Chiar de curând faceam o analiză a învaţămantului aşa cum l-am perceput eu în anii de şcoală si aşa cum continuu să îl percep prin intermediul celor cu care intru in contact. Nu s-a gândit nimeni să introducă o disciplina care să se ocupe de exersarea gândirii în sine, de logică (cursurile de logică din clasa a 9-a zău ca sunt o glumă, si nu una prea bună), de operare cu concepte abstracte, de gândire sintetică. Ca să nu mai vorbesc de psihologie sau de filosofie… Până la urmă, cred ca nu atât lipsa unor discipline ca cele amintite de noi este buba, cât faptul că ceea ce este în programă nu este pătruns şi implicit asimilit. Ritmul în şcoală este în continuare dat de mişcarea „tocit-redat-uitat”, asta bineînţeles, dacă elevul mai are bunavoinţa de a face efortul să repete mişcarea. Dacă nu, ne uităm la ştiri şi rămanem consternaţi cand promovabilitatea la câte un examen important ajunge la 20-30%.
    Şi ca să nu termin într-un ton total negativ (prea multe „nu”-uri pe cm pătrat deja), cred că o schimbare o să vină, dar nu dacă aşteptăm să pice din cer, aşa că la treaba!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s