Concursul va conține 100 de probleme din materia de clasa a IX-a și a X-a, distribuite astfel:

mecanică 35
fenomene termice 23
electricitate și magnetism 31
optică geometrică 11
total 100
Anunțuri

Cel mai bun punctaj a fost obţinut de Sîrbu Vlad, clasa a IX-a A, Colegiul Naţional UNIREA. Vlad are un procent de 100% realizând un punctaj de 33,75 puncte.

Celelalte rezultate le găsiţi mai jos:

Nr crt Indicativ Procent Punctaj Abordate
1 230102VS 100 33.75 50
2 567891HM 98.33 30.25 59
3 260037TVA 96.67 26.50 49
4 260047MD 96.67 26.50 59
5 385601MS 93.33 24.25 48
6 260024OTE 91.67 23.50 41
7 260017DR 90.00 23.00 33
8 260060AC 88.33 22.50 40
9 260018LA 88.33 22.50 30
10 260035MD 85.00 21.25 55
11 410046BV 85.00 21.25 35
12 260024PH 81.67 20.50 43
13 260011KP 80.00 20.25 39
14 420024SS 80.00 20.25 44
15 222001MR 76.67 19.75 31
16 260017AM 76.67 19.75 86
17 260016CV 73.33 19.50 37
18 011157RM 71.67 19.00 34
19 260035MH 70.00 18.75 100
20 260027KDK 68.33 18.00 38
21 260033MTI 66.67 17.50 35
22 260087SI 65.00 17.25 46
23 260041SM 65.00 17.25 56
24 100202NA 61.67 15.25 24
25 204962PS 61.67 15.25 44
26 260010IH 58.33 15.00 25
27 260031SR 56.67 14.75 41
28 260057IS 56.67 14.75 41
29 260040SM 53.33 14.50 27
30 260027MRC 51.67 14.25 28
31 260091CE 50.00 13.50 51
32 260013CGI 48.33 13.25 27
33 160014BT 46.67 13.00 28
34 260014JA 45.00 12.75 29
35 709294TC 45.00 12.75 54
36 260054AB 41.67 12.50 35
37 60019VB 41.67 12.50 25
38 125801SO 38.33 12.00 27
39 260026SA 36.67 11.50 34
40 DAVID 36.67 11.50 29
41 260029LE 33.33 11.25 25
42 160701AN 31.67 10.75 17
43 260018SI 30.00 10.50 33
44 260014NA 28.33 10.25 29
45 261967II 26.67 10.00 25
46 445566DD 26.67 10.00 100
47 260029VD 26.67 10.00 35
48 260055AH 21.67 9.25 33
49 260055MM 20.00 9.00 49
50 260045SB 20.00 9.00 24
51 260026CEC 20.00 9.00 29
52 260021VM 15.00 8.25 22
53 064690BD 13.33 8.00 28
54 260068AB 13.33 8.00 23
55 260119SR 13.33 8.00 33
56 002648FM 13.33 8.00 38
57 262044AD 6.67 7.50 100
58 602010CAI 5.00 7.25 26
59 260014SA 3.33 6.00 51
60 260018HA 1.67 5.75 42
61 260013MC 0.00 1.75 43

Candidaţi înscrişi

Posted: 16 Mai 2017 in Uncategorized

Anunţ important:

Concursul se dăsfăşoară cu începere de la ora 12:15, vineri 19 mai, 2017
La Colegiul Naţional UNIREA Tîrgu Mureş, în Amfiteatru şi sala Multimedia.
Datorită numărului mare de participanţi am fost nevoiţi să decalăm ora de începere a concursului.
Vă mulţumim pentru înţelegere!

Planificarea pe săli este următoarea:

Amfiteatru:

1 ALISTAR NICOLAIDA
2 BĂCILĂ VICENŢIU
3 BÂNDILĂ DARIA
4 BĂRDĂŞAN ANDREEA
5 BOBĂIANU TEODORA
6 BOBIŞ VLAD
7 BRUDAN IOANA
8 BRUSTUR OTILIA
9 CĂMĂRĂŞAN ANA
10 CERGHIZAN GABRIEL
11 CHIBELEAN ANDREI
12 CHIOREAN ALEXANDRU
13 COJOCARU VICENŢIU
14 COMAN CLAUDIU
15 COTRUŞ TUDOR
16 COVRIG ANDREEA
17 CREŢA EMIL
18 CRIŞAN MIRUNA
19 DASCĂL DRAGOŞ
20 DEMIAN ADRIAN
21 FĂGĂRAŞ ANDREI
22 FĂGĂRAŞ ARIANA
23 GALDEA EDUARD
24 HARHOI ADINA
25 HILBERT DENNIS
26 HÎRŞAN MIHNEA
27 HORGA MIRUNA
28 HUCIU IRIS
29 HULPE ANDREEA
30 ISTRATE SILVIU
31 IUONAŞ IULIA
32 JÎRCAN ALEXANDRU
33 KISS KARINA
34 KOVACS PAUL
35 LAZIN ANCA
36 MACOVEI RALUCA
37 MAIOR IULIA
38 MĂNIŞOR BIANCA
39 MERDARIU ANDREEA
40 MESIA LORIANA

 

Sala Multimedia

41 MIRONIUC MARA
42 MOLDOVAN ANDREI
43 MOLDOVAN DRAGOŞ
44 MOLDOVAN RADU
45 MOLDOVAN RADU
46 MOLDOVAN RAUL
47 MORAR CRINA
48 MOVILĂ DANIEL
49 MUREŞAN ALEXANDRU
50 MUSKA BARNA
51 NEAMŢ ANDREEA
52 NISTOR ANDREEA
53 NIŢĂ LUCIAN
54 OLAR BIANCA
55 OPREA TEREZIA
56 PĂCURARIU ROBERT
57 PAVEL RADU
58 POP DAN
59 PRECUP ADA
60 PRECUP HOREA
61 RĂCHITĂ ADRIANA
62 RADU DARIUS
63 RUSU ALEXANDRA
64 SAND ANDREEA
65 SANTA BIANCA
66 SAVU SERGIU
67 SCURTU PAUL
68 SIMEDREA MARA
69 SIMÓ EDIT
70 ŞIMON ADA
71 SÎRBU VLAD
72 SONEA OVIDIU
73 SOŢAN IOACHIM
74 STAVILĂ RADU
75 STOICA MARIA CARMEN
76 SUCIU MARIA
77 SZABO IRINA
78 TOMA VLAD
79 UNGUREANU RAREŞ
80 VASU LUISA
81 VLAD DANIEL
82 VUŢĂ MELISSA

Probleme de exemplu

Posted: 13 Mai 2017 in Uncategorized

Exemple de probleme simple și foarte simple:

  1. Care din următoarele operații cu vectori NU se definește:
    1. Adunarea vectorilor
    2. Scăderea vectorilor
    3. Inmulțirea vectorilor
    4. Impărțirea vectorilor
    5. Înmulțirea unui vector cu un scalar.

 

  1. O carte cu masa de 0,5 kg stă pe masă. Reacțiunea mesei este (se consideră g = 10 m/s2):
    1. 0,5N
    2. 1N
    3. 3N
    4. 5N
    5. 50N

 

  1. Cu cât se întinde un resort având k = 50 N/m dacă acționăm asupra lui cu o fortă de F = 2 N?
    1. 5 cm
    2. 4 cm
    3. 2 cm
    4. 1 cm
    5. 0,5 cm

 

Probleme de dificultate medie

  1. De tavanul unei săli de sport, printr-un fir, este legată o stinghie lungă (bară) de lemn cu masa M. O pisică, cu masa de 5 ori mai mică decât masa barei (m = 0,2M), sare pe stinghie și începe să alerge în sus. În acel moment firul se rupe. Cu ce accelerație cade stinghia dacă pisica este în orice moment la aceeași înălțime față de sol? Se consideră g = 10 m/s2.
    1. a = 10 m/s2
    2. a = 12 m/s2
    3. a = 15 m/s2
    4. a = 19 m/s2
    5. a = 20 m/s2

 

  1. La ce altitudine h greutatea unui corp scade la un sfert față greutatea de la nivelul mării? Se consideră că raza Pământului este R.
    1. h = R
    2. h = 2 R
    3. h = 3 R
    4. h = 4 R
    5. h = 8 R

 

  1. Un lănțișor de aur de lungime l și masă m a fost scăpat pe jos. Lănțișorul are la capăt un mic medalion de aceeași masă, m. Prindem de capătul liber al lănțișorului și îl ridicăm până la înălțimea h = 2l. (Medalionul va atârna liber, la înălțimea l). Ce lucru mecanic am efectuat pentru ridicare?
    1. mgl
    2. 2mgl
    3. 3mgl
    4. 4mgl
    5. (5/2)mgl

 

 

Probleme (mai) dificile:

  1. O prismă A de masă m = 4 kg alunecă fără frecare pe o prismă B de masă M care, la rândul ei, alunecă fără frecare pe un plan orizontal (ca în figură). Să se afle accelerația prismei B știind că M = 19 kg și α = 30˚. Se dau: g = 10 m/s2, sin30˚= 0,5, sin 60˚ = 0,87
    1. 1,2 m/s2
    2. 0,98 m/s2
    3. 0,43 m/s2
    4. 0,28 m/s2
    5. 0,87 m/s2

Drawing3

  1. O bilă de oțel suspendată de un fir de lungime l = 0,8m a fost deviată până când firul de suspensie a devenit orizontal apoi lăsată liberă. La revenire, atunci când firul formează un unghi α = 30˚ cu verticala, bila lovește perfect elastic un perete vertical. La ce înălțime se va ridica bila? Se dă: cos 30˚= 0,87
    1. 49,3 cm
    2. 58,6 cm
    3. 64,5 cm
    4. 69,6 cm
    5. 74,8 cm

Drawing6

 

Colegiul Naţional UNIREA vă propune un Concurs de fizică, din capitolul Mecanică.

 

  • Cui se adresează?

La concurs pot participa toţi cei care au parcurs materia de mecanică de clasa a IX-a. Ne aşteptăm să fie interesaţi:

  • elevi de clasa a IX-a,
  • elevi din alte clase (X – XII) care vor să-şi testeze abilitatea de a rezolva probleme de mecanică,
  • elevi care intenţionează să urmeze facultăţi cu profil real,
  • elevi care intenţionează să dea Bacalaureatul din fizică,
  • profesori de fizică,
  • studenţi.

Concursul oferă şi posibilitatea de anonimat (în loc de nume se poate folosi un cod format din iniţialele numelui şi ultimele cifre ale CNP-ului)

  • Cât durează?

Timpul alocat este de 3 ore.

  • Cum sunt subiectele?

În cele 3 ore se propun spre rezolvare 100 de probleme de mecanică, de dificultăţi foarte diferite. Aproximativ 10% – 15% sunt foarte uşoare (se rezolvă în 1-3 minute, cu tot cu cititul sarcinii), majoritatea sunt de dificultate medie (se rezolvă în 5-10 min) şi câteva (tot 10% – 15%) sunt de dificultate crescută, putând chiar să depăşească nivelul sau cunoştinţele de clasa a IX-a.

Sunt şi întrebări legate de teorie, dar majoritatea sunt probleme de calcul. Calculele pot fi făcute şi fără calculator, dar cei care doresc pot să folosească un calculator simplu (exclus telefon mobil), adus de acasă.

Testul este de tip grilă, candidatul trebuind să aleagă unul din 5 răspunsuri, unul singur fiind corect.

Cele 100 de probleme vin tipărite pe foi, pentru fiecare concurent, iar răspunsurile se bifează pe o grilă care vine pe foaie separată şi pe care se va scrie numele (sau indicativul ales).

  • Cum se face notarea?

Candidatul nu trebuie să încerce să rezolve toate cele 100 de probleme. Le abordează doar pe cele la care considera că poate da un răspuns corect. A rezolva 50 de probleme, din cele 100, este deja mult.

Nu se recomandă ca un candidat să dea răspunsuri la întâmplare. În calcularea punctajului final, numărul răspunsurilor greşite se împarte la 4 şi se scade din numărul răspunsurilor corecte. Deci, dacă ai rezolvat 48 de probleme şi 8 sunt greşite (40 fiind corecte), punctajul obţinut este (48-8) – 8/4 = 38 puncte.

Rezultatele se vor afișa și în format procent. Acesta va arăta nivelul performanței obținute raportate la ceilalți candidați.
De exemplu: dacă ai cel mai bun punctaj procentul tău este 100%. Dacă ai ”lăsat în spate” două treimi din ceilalți concurenți, procentul tău este 66%. Dacă ești mai bun decât un sfert din concurenți, procentul tău este 25%.

  • Unde şi când se desfăşoară concursul?

Concursul se desfăşoară la Colegiul Naţional UNIREA, în data de 19 mai (vineri), de la ora 11:15 (intrarea în sală până la ora 11:10).

Rezultatele se vor afişa pe https://eduproiect.wordpress.com la o zi după concurs.

  • Înscrieri

Pentru a putea organiza sălile şi supravegherea, vă rugăm să vă anunţaţi participarea (nume, prenume, clasa şi şcoala) trimiţând un e-mail cu subiectul „participare concurs UNIREA” la adresa lupaescu@gmail.com până duminică seara (13 mai).

  • Alte precizări

Noutăţi şi detalii cu privire la subiecte, inclusiv câteva exemple de probleme de dificultăţi diferite, se vor afişa zilele viitoare la adresa https://eduproiect.wordpress.com

Alte întrebări pot primi răspuns prin e-mai scriind la lupaescu@gmail.com

 

 Vă aşteptăm la concurs!

Aici puteţi citi forma finală a Legii Educaţiei Naţionale publicată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, aprobată de Parlamentul României.
Este scanată şi din acest motiv fişierul este destul de mare (10 MB)

Explicatia stiintifica

Posted: 19 Decembrie 2010 in Uncategorized

Scientific Explanation

Hempel and Oppenheim’s essay “Studies in the Logic of Explanation,” published in volume 15 of the journal Philosophy of Science, gave an account of the deductive-nomological explanation. A scientific explanation of a fact is a deduction of a statement (called the explanandum) that describes the fact we want to explain; the premises (called the explanans) are scientific laws and suitable initial conditions. For an explanation to be acceptable, the explanans must be true.

According to the deductive-nomological model, the explanation of a fact is thus reduced to a logical relationship between statements: the explanandum is a consequence of the explanans. This is a common method in the philosophy of logical positivism. Pragmatic aspects of explanation are not taken into consideration. Another feature is that an explanation requires scientific laws; facts are explained when they are subsumed under laws. So the question arises about the nature of a scientific law. According to Hempel and Oppenheim, a fundamental theory is defined as a true statement whose quantifiers are not removable (that is, a fundamental theory is not equivalent to a statement without quantifiers), and which do not contain individual constants. Every generalized statement which is a logical consequence of a fundamental theory is a derived theory. The underlying idea for this definition is that a scientific theory deals with general properties expressed by universal statements. References to specific space-time regions or to individual things are not allowed. For example, Newton’s laws are true for all bodies in every time and in every space. But there are laws (e.g., the original Kepler laws) that are valid under limited conditions and refer to specific objects, like the Sun and its planets. Therefore, there is a distinction between a fundamental theory, which is universal without restrictions, and a derived theory that can contain a reference to individual objects. Note that it is required that theories are true; implicitly, this means that scientific laws are not tools to make predictions, but they are genuine statements that describe the world—a realistic point of view.

There is another intriguing characteristic of the Hempel-Oppenheim model, which is that explanation and prediction have exactly the same logical structure: an explanation can be used to forecast and a forecast is a valid explanation. Finally, the deductive-nomological model accounts also for the explanation of laws; in that case, the explanandum is a scientific law and can be proved with the help of other scientific laws.

Aspects of Scientific Explanation, published in 1965, faces the problem of inductive explanation, in which the explanans include statistical laws. According to Hempel, in such kind of explanation the explanansgive only a high degree of probability to the explanandum, which is not a logical consequence of the premises. The following is a very simple example.

The relative frequency of P with respect to Q is r
The object a belongs to P
————————————————–
Thus, a belongs to Q

The conclusion “a belongs to Q” is not certain, for it is not a logical consequence of the two premises. According to Hempel, this explanation gives a degree of probability r to the conclusion. Note that the inductive explanation requires a covering law: the fact is explained by means of scientific laws. But now the laws are not deterministic; statistical laws are admissible. However, in many respects the inductive explanation is similar to the deductive explanation.

– Both deductive and inductive explanation are nomological ones (that is, they require universal laws).

– The relevant fact is the logical relation between explanans and explanandum: in deductive explanation, the latter is a logical consequence of the former, whereas in inductive explanation, the relationship is an inductive one. But in either model, only logical aspects are relevant; pragmatic features are not taken in account.

– The symmetry between explanation and prediction is preserved.

– The explanans must be true.